🔴 Statuia EMINESCU din Galati versus cea de la Catedrala Ortodoxă Română Buna Vestire Montreal și în curând cea din DETROIT USA

(extras) SURSA: ZIARUL DE IASI / ADEVARUL.ro

Cum arată statuile lui Mihai Eminescu? Comparaţii la care nu te-ai gândit niciodată

În anul 1911, la Galaţi, avea să fie dezvelit primul monument dedicat lui Eminescu.

Aveau să urmeze alte câteva zeci de monumente, statui, busturi, în ţară şi în străinătate.

În toate cazurile, atât comanditarii, cât şi sculptorii (altfel artişti stimabili) s-au dovedit a fi depăşiţi de temă.

La Galaţi, Eminescu iese dintr-o stâncă la poalele căreia se împleticeşte o femeie goală; la Montréal a apărut un Eminescu desculţ, ambalat într-un halat şi cu o mimică de retardat; la Blaj, capul lui Eminescu pare înfipt într-o bucată de pânză precum cel al marionetelor ce sunt manevrate cu degetele; la Cluj, Eminescu pare a fi scos în cătuşe din sediul DNA; la Iaşi poetul apare înfăşurat într-o draperie groasă; la Paris avem de-a face cu un Eminescu mutant, crescut între crengile unui copac; la Chişinău, în faţa sediului Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, statuia lui Eminescu pare a-l înfăţişa, prin atitudine şi aroganţă, pe Miron Cosma; la Bucureşti, în faţa Ateneului, găsim un Eminescu nud, cu un prosopel înfăşurat în jurul şodurilor etc. etc.

Despre acest ultim Eminescu, cel din faţa Ateneului Român, poetul T.O. Bobe a publicat cu ani în urmă (în revista Dilema), un text care merită citat: „Mă întreb cum să nu râzi în faţa unui Eminescu nud şi cum să nu-ţi închipui instantaneu figurile altor scriitori în aceeaşi ipostază. Gândiţi-vă la Maiorescu având un ştergar în jurul şoldurilor, la Caragiale camuflându-şi Doamne iartă-mă cu pălăria, la Hortensia Papadat Bengescu în costum de baie, la Sadoveanu cu şuncile revărsate peste şnurul boxerilor.”

SURSA: WIKIPEDIA (depre)

Statue of Mihai Eminescu, Galați

În martie 1909 s-a constituit un comitet de organizare cu scopul de a comemora 20 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu. Membrii săi plănuiau să finanțeze o statuie din vânzările unei cărți dedicate lui Eminescu și a unui medalion, precum și prin donații. În comisie au făcut parte Jean Bart și Henric Sanielevici. Rapoartele de presă au fost favorabile, cu excepția Neamul românesc al lui Nicolae Iorga, care a comentat ironic Sanielevici.

Ion Scurtu a contribuit la promovarea inițiativei la București. În iunie, Societatea Scriitorilor Români a organizat un eveniment de strângere de fonduri la Teatrul Papadopol din Galați; participanții au fost Mihail Sadoveanu, Cincinat Păvelescu, Ion Minulescu, Dimitrie Anghel și Eugen Lovinescu; participarea a fost oarecum rară.

Până în 1911, au fost strânse fonduri suficiente pentru statuie. Comisionul a fost acordat lui Frederic Storck. Iorga scria despre lucrare: „în loc să arate un domn în jachetă sau chiar rochie”, asemănător fotografiilor poetului, sculptorul „a făcut să iasă dintr-un bloc mare de marmură, dat sens de loviturile ciocanului său. , o figură senină, blândă — nu visătoare, ci portretul măreț dezarmant al poetului în plinătatea maturității, în deplin stăpânire a geniului său. Corpul unei femei agile se desfășoară din piatră, făcând să fluture flacăra unei torțe – cu siguranță simbolul versurilor pline de viață pe care poetul le-a smuls din asprimea vieții sale din jur”

Dezvelirea, întârziată de o epidemie de holeră, a avut loc în octombrie 1911. A fost raportată pe larg de presa locală și națională. Două reviste de limbă română din Austro-Ungaria, Românul de Arad și Luceafărul de Sibiu, au trimis delegații. Duiliu Zamfirescu a reprezentat Academia Română, ministrul Educaţiei Constantin C. Arion Guvernul. Au mai vorbit Iorga, Anghel și Ioan A. Bassarabescu. Ulterior, o reprezentație de teatru a unei piese de teatru Émile Augier, cu Maria Filotti în rol principal, a avut interpolate versuri de Eminescu. Alții prezenți în acea zi au fost Sadoveanu, Minulescu, Bart, Emil Gârleanu, Alexandru Cazaban, Al. T. Stamatiad, Corneliu Moldovanu si Natalia Negru.

Festivitățile au dus la o creștere a popularității Partidului Conservator al orașului, determinând atacuri din partea presei naționale liberale locale. Acestea au început cu critica la adresa lui Arion și a junimiştilor la putere, continuând cu epigrame și poezii care evidențiază punctul de vedere liberal. În cele din urmă, opoziția și-a anunțat intenția de a crea un comitet rival. Acest corp „nepartizan” ar asigura ca statuia să fie mutată „din colțul ei prozaic din parcul municipal, înconjurat de cafenele, baruri și magazine de tutun, în grădina publică, printre frunzele căreia poetul singuratic a cântat cu atâta afecțiune. ”. Finalul propus ar fi o nouă inaugurare, „demnă, pur culturală”, prezidată de Alexandru Vlahuță, George Coșbuc și Ion Luca Caragiale.

Deși au existat două busturi anterioare, monumentul de la Galați este cea mai veche sculptură a lui Eminescu. În fiecare an, au loc comemorări pentru a marca nașterea (15 ianuarie) și moartea lui (15 iunie).
Statuia este catalogată ca monument istoric de către Ministerul Culturii și Cultelor din România.

–

In 15 ianuarie 2025 va fi dezvelit bustul lui EMINESCU la Detroit USA, mergând pe ideea amplasării asemeni aceleia de la Montreal de la Catedrala Ortodoxă Română Buna Vestire.

Demersurile vor fi realizate de Gheorghe Chindriș – Vicepreședinte al Societății Avram Iancu din România.

Autorul bustului în bronz este Cristi Bota – sculptor.

Speram sa fim prezenți la eveniment!

–

Media Journalist Nicolai A Lavric Founder, Producer & CEO-Manager at MRTV.ca Montreal & WMD TV Production